Am păţit un lucru care m-a lăsat mască. Nu credeam că este posibil şi aşa ceva. Adică în scurta mea experienţă existenţială pe acest pământ am văzut destule. Spre exemplu, am văzut de vreo două zile, în timp ce mă întorceam de la meciul dintre urziceni şi stuttgart, aşa pe la 11.40 noaptea, nici mai mult nici mai puţin decât un cal. Da, aţi înţeles bine un cal care păştea ceva în spatele blocului meu. Nu ştiu ce păştea că e iarnă. M-am frecat la ochi, m-am mai uitat o dată, l-am chemat şi pe prietenul meu să vadă minunea, am făcut vreo două poze şi m-am dus liniştit acasă.

Vezi poza la finalul textului. Am înţeles acum că patrupedul a apărut acolo să mănânce ceva. Încă o dată nu ştiu ce exact. Dar de unde, for the love of God, a venit că nu era nimeni prin preajmă? S-o fi făcut vreun grajd pe Pandurilor că altfel nu-mi dau seama. Bun! Trecem peste acest mic incident. Mergem la ziua de ieri. Mă trezesc dimineaţa cu o durere în gât, ameţeli, nasul înfundat adică toate simptomele unei răceli cum scrie la carte. Starea asta m-a ţinut până pe la vreo 3, când  am ieşit pe teren, prin centru să iau nişte interviuri pentru emisiunea Vocea Străzii. Totul a mers bine şi cum farmacia îmi era în drum am făcut o mică oprire şi mi-am cumpărat o cutie de vitamina C şi una de Fervex pe care le-am primit frumos într-o punguţă şi am luat-o pe lângă patinoarul din faţa teatrului, am intrat în pasaj şi am ochit un loc unde să fac vreo două stand-up-uri.( Pentru cei care nu sunt familiari cu termenul, stand-up-ul este atunci când reporterul este filmat de cameraman în timp ce relatează ceva.) Acuma, cum să mă filmeze cameramanul, bunul meu prieten Ladislau cu medicamentele în mână? Aşa că le pun pe un gărduleţ de vreo 30 de centimetri şi mă îndepărtez vreo 10 metri de acolo şi ne facem treaba. Nu ştiu dacă a durat mai mult de 2 minute. După, mă duc să-mi iau medicamentele şi surpriză…Medicamentele nu-s. Păi unde-s? Le caut pe jos, prin tufe, răscolesc molozul că poate or fi intrat în pământ în timp ce Ladislau râdea de se prăpădea. (între noi fie vorba colegul meu are un râs foarte interesant uneori dar într-un mod plăcut- vezi rasul in playerul video, la finalul textului) şi în final accept adevărul. Cineva le-a furat. Acuma eu înţeleg că în ţara asta furtul e un mod de a trăi dar să ajungă la categoria de hobby nu m-am gândit. Dragii mei, frumoşii mei, bată-vă norocul! Am ajuns în stadiul în care se fură medicamentele. O amărâtă de vitamina C şi un fervex. Vai de capul meu! Bine că nu mi-am cumpărat un sirop de tuse că era peste 300 de mii. Acum mă întreb la ce s-o fi gândit distinsul domn sau distinsa doamnă care a binevoit să plece pe furiş cu medicamentele mele. Păi dacă aveam laxative sau ceva medicamente pentru o boală mai serioasă! Ce face omul ăla cu ele? Le bea aşa? Dacă venea la mine după ce le-a luat şi îmi spunea: -Uite, domnule, sunt răcit şi-mi trebuie medicamentele! Dă-mi şi mie două plicuri de fervex şi vreo 5 pastile de vitamina C că-s distrus! Dă-mi nişte indicaţii cum să le iau! Să mor eu de mă supăram! Îi luam şi nişte Strepsils aşa de la naşu mare citire. Fac un apel pe această cale către hoţul de vitamina C, care dacă citeşte aceste rânduri să facă bine să citească prospectul, aşa, în general, la orice medicament furat că cine ştie ce medicamente sustrage pe viitor. Atenţie domnu sau doamna! Nu luaţi mai mult de 4 pastile de vitamina C că faceţi pipi roşu şi pe urmă vă speriaţi şi mă daţi în judecată că nu v-am pus l-a dispoziţie medicamente bune. E posibil şi asta! Deja nu mă mai miră nimic. A, şi la fervex luaţi cel mult trei pliculeţe  pe zi că dacă nu ameţiţi. Şi să staţi în casă după ce le luaţi că o să transpiraţi! Doamne! Vă întreb pe voi, dragi prieteni, aţi mai auzit de treburi de-astea? Sau poate vouă v-au fost furate lucruri şi mai ciudate. Nu cred că m-aş mira prea tare să aud că şi voi aţi păţit-o. Doar trăim într-o ţară în care furtul a ajuns la nivelul de hobby. Vorba aceea…Cine fură azi un ou mâine fură… vitamina C!

calul din pandurilor