DATE DE IDENTIFICARE

SC MARKETING POLITIC ȘI SONDAJE SRL

(Televiziunea Tîrgu Mureș)

 

J26/608/2005

RO 17427139

 

Str. Arany Janos nr. 35

Tel. 0265 211 972

e-mail: redactia@tvmures.ro

COD DEONTOLOGIC

COD DE AUTOREGLEMENTARE ARCA (ASOCIATIA ROMANA DE COMUNICATII AUDIOVIZUALE) INSUSIT CA SI COD DE CONDUITA PROFESIONALA IN CADRUL DAReghinTV CONSIDERENTE PREALABILE Prezentul cod deontologic se situeaza în contextul creat de cadrul reglementativ existent, respectiv legea audiovizualului, codul audiovizualului, codul civil, Conventia europeana a drepturilor omului, jurisprudenta CEDO. Aceste reglementari sunt asumate ca reguli de conduita editoriala, atât în virtutea caracterului lor de obligatie legala, cât si cu convingerea ca misiunea de interes public a radiodifuzorilor trebuie sa se construiasca în materia oferita de comunicarea audiovizuala realizata prin respectarea legii. NIVEL DE AUTOREGLEMENTARE Prezentul cod nu dubleaza reglementarile existente, ci le presupune ca elemente externe de referința pentru adiționarea de reguli sau principii suplimentare, care constituie în fapt materia sa. Din acest motiv ți pentru a evita incoerența de a reproduce în domeniul autoreglementarii prevederi care sunt direct obligatorii prin lege sau legislatie secundara si nu pot fi asumate ca facultative, nici chiar cele mai importante dintre reglementarile legale nu vor fi regasite în continutul sau. PRINCIPII Prezentul cod valorizeaza convingerea ca obligatia respectarii legii si a reglementarilor poate coexista fara a intra în contradictie cu nevoia pe care o au radiodifuzorii, producatorii, editorii si redactorii de a utiliza valorile care emerg din experienta, bun simt, repere editoriale si etice, atunci când se confrunta cu provocari editoriale sau când desfasoara rutina activitatii editoriale obisnuite. „Intr-o lume perfecta ar functiona o singura reglementare: folositi-va propria si cea mai buna judecata!”(BBC Editorial Guidelines) Increderea publicului este o alta valoare pe care o pastram ca reper si ea poate fi câstigata numai prin impartialitate si onestitate si prin garantia ca se evita în orice moment inducerea în eroare a publicului sau manipularea lui. Acuratetea prezentarii adevarului nu se poate obtine numai prin simpla prezentare a faptelor, ci doar în urma unui efort de a detecta aspectele relevante, de a distinge evidenta de prejudecata sau confuzie pentru a beneficia de functia de incertitudine, si de a descoperi adevarul acolo unde el se afla (BBC-EG) Integritatea si independenta editoriala trebuie pastrata în fața oricaror interese externe, a oricaror presiuni politice sau comerciale si a oricaror interese personale. (BBC-EG) Continutul editorial trebuie sa ofere semnificatie utila pentru public, nu doar sa îi stimuleze reactii sau sa il faca tinta a mesajului publicitar. Divertismentul ofera si el acest tip semnificație sub forma valorii construite cu umor, bun simt si buna inspira?ie. STANDARDE EDITORIALE Radiodifuzorii pot asigura, individual, standarde editoriale care sa contribuie la ridicarea nivelului de educație media al publicului si nu vor promova practicile editoriale care sacrifica performanța editoriala în favoarea compromisului cu soluții editoriale care conduc la coborârea nivelui de civilizație mediatica a publicului. Este dezirabil ca spațiul de desfasurare a competiției între radiodifuzori sa se poziționeze în zona superioara a preferin?elor publicului si sa contribuie la ridicarea nivelului acestora. PROMOVAREA ÎN?ELEGERII CORECTE A LEGISLA?IEI Radiodifuzorii vor acorda atenție, în masura posibilului, promovarii înțelegerii corecte a legislației din domeniul audiovizual sau din alte domenii si pentru eliminarea abuzurilor generate de neclarita?i legislative sau interpretari eronate ale reglementarilor, inclusiv prin indicarea si relevarea în fața autoritaților si a publicului a temelor si soluțiilor reglementative controversabile. In acest sens se va avea în vedere si responsabilizarea celor implicați în realizarea programelor în sensul evaluarii critice a efectelor ce rezulta din difuzarea programelor, atât sub aspect legal cât si sub aspecte nereglementate, dar semnificative în raport cu drepturile si interesele altora. INFORMAREA CORECTA In masura în care difuzeaza în principal sau secundar stiri si programe informative, televiziunile sau radiourile trebuie sa se comporte ca agentii socio-economice speciale ale caror obiective antreprenoriale trebuie sa fie configurate pentru întrunirea conditiilor de furnizare a accesului la un drept fundamental, dreptul publicului la informare (Rezolutia Consiliului Europei 1003/93 referitoare la etica jurnalistica) Informatiile nu ar trebui sa fie tratate ca o marfa, ci ca necesare pentru a satisface un drept fundamental al cetațeanului. În acest sens, nu ar trebui sa se exploateze nici calitatea si nici continutul știrilor sau opiniilor strict pentru a mari audienta ori veniturile obtinute din publicitate, ci pentru a satisface în mod optim dreptul la informare, beneficiile în audienta si venituri, care sunt necesare si legitime în cazul radiodifuzorilor privati, ca suport al întregii lor activitati, urmând a rezulta din excelenta indeplinirii acestei misiuni publice. (Rez COE 1003/93) Dat fiind ca activitatea radiodifuzorilor din zona programelor informative este una de “intermediere” între informatia preexistenta si public, în sensul de furnizare a unui serviciu de informare, acestia trebuie sa asume faptul ca și drepturile pe care le detin în legatura cu libertatea de informare depind de destinatarii acesteia, adica de cetateni. Aceasta nu înseamna însa ca programele informative sunt doar un simplu act de raspândire a informatiilor, in timp ce interpretarea acestora ar fi atributul prioritar al publicului. Dimpotriva, informatia contine in sine traseul de la fapta la semnificatie, traseu care fara contributia interpretativa si analitica a mass-media ar ramîne un simplu labirint al confuziilor – cazul zvonurilor, care nu trebuie sa constituie o materie prima pentru media, este tipic în acest sens. In plus „libertatea in domeniul presei include, de asemenea si recurgerea la o anumita doza de exagerare, chiar de provocare” (teza în decizie CEDO). Elementele de retorica constitutive comunicarii umane nu pot fi cenzurate tocmai în cazul mass-media audiovizuale. In sensul valorilor promovate de CEDO, libertatea de exprimare nu se exercita numai pentru a difuza informatii sau idei care sunt primite favorabil sau cu indiferenta, ci si în cazul celor care socheaza, contrariaza, sau deranjeaza, cazuri in care radiodifuzorii se vor asigura ca difuzarea este motivata prin ratiuni de interes public. Informarea corecta include și obligația de a include aspectele cele mai semnificative pentru viața societații, inclusive cele cu relevanța pentru dezvoltarea acesteia în sens pozitiv. Dat fiind ca evaluarea unor asemenea caracteristici nu poate fi apanajul unei autoritați sau rezultatul unei reglementari, acest principiu râmâne un “Principiu de relevanta”, principiu asumat individual de catre radiodifuzor și administrat dupa propria libertate de conștiința a celor care participa la gestionarea lui , în conditiile în care nu se poate impune o instanta care sa decida care anume aspecte sunt sau nu semnificative in sensul men?ionat. Respectul adevarului presupune si educarea capacitatii de a-l discerne si de a-l prezenta astfel încât efectul de informare a publicului sa fie maxim. Se recomanda ca verificarea legalitații conținutului editorial sa fie integrata acțiunii de determinare a adevarului și creativitații editoriale într-un mod care nu poate influența și inhiba aceasta acțiune sau creativitatea mijloacelor de comunicare editoriala, în conditiile în care verificarea legalitatii va fi întotdeauna anterioara difuzarii programelor. Radiodifuzorii vor expune, daca aleg sa faca acest lucru, principiile editoriale deopotriva pentru a se identifica în fata publicului, dar si pentru a raspunde aspirațiilor sale, ca si pentru a-l educa în sensul familiarizarii cu valorile mass-media. JUDECATILE DE VALOARE / OPINIILE Desi opiniile sunt în mod necesar subiective si, în consecinta, nu pot si nu trebuie sa fie supuse criteriilor de corectitudine (dupa cum s-a exprimat CEDO „ judecatile de valoare nu trebuie sa fie supuse probei veridicitatii”), trebuie totusi sa existe asigurarea ca opiniile sunt exprimate în mod sincer si etic si ca ele sunt fondate pe un suport faptic credibil si suficient. Opiniile care iau forma unor comentarii la adresa unor evenimente sau acțiuni referitoare la persoane sau la institu?ii nu trebuie sa încerce sa nege realitatea faptelor sau a datelor. În exercitiul activitatii editoriale trebuie sa se manifeste atât respectul legitim si reciproc fata de orientarile ideologice ale editorilor si ale proprietarilor dar si acceptarea faptului ca aceasta activitate editoriala este limitata de exigente imperative constând în raportarea de stiri corecte si de opinii etice. Acest lucru este esential în vederea respectarii dreptului fundamental la informare al cetatenilor. (Rez COE 1003/93) INDEPENDENTA SI IMPARTIALITATE Independenta si impartialitatea nu inseamna neutralizarea valorii de adevar a stirilor prin prezentarea plata și neutralizarea reciproca a informațiilor și a opiniilor contradictorii. Continutul editorial va pune in evidența opinia relevanta sau informația de maxima credibilitate, precizand însa caracterul relativ al veridicitații, care în unele dintre cazuri, poate fi stabilita numai în instantele de judecata sau de evaluarea opiniei publice. Independenta si impartialitatea nu înseamna a refuza evidenta adevarului atunci când el se afla cu în mod clar de partea unora dintre cei aflati în disputa, cu exceptia cauzelor penale, unde evaluarea apartine exclusiv instantelor de judecata. Realizatorii vor fi impartiali din punct de vedere politic în realizarea programelor, fara a fi însa opriți de la a avea convingeri politice proprii. Continutul editorial va acorda importanta problemelor reale ale societatii și nu va crea false probleme sau nu va obtura atenția publicului cu probleme minore. Totodata se va avea în vedere adresarea pe un public ?inta, care poate fi diferen?iat pe capacitate de intelegere, informare și preferinte si nu numai în funcție de capacitatea de a raspunde la mesajele comerciale, ci si în paralel cu aceasta. Nu se va crea confuzie intre cele doua planuri, respectiv planul editorial și cel publicitar, ci se va crea un cadru de repere care sa ajute publicul sa le distinga pentru a extrage beneficiile disponibile în ambele. Interesele commerciale ale societa?ilor de radio si televiziune se vor putea exercita in limitele satisfacerii interesului public sau, în situatia cazurilor punctuale legitime în care nu exista o relatie directa între acestea si interesul public, fara a leza interesul public. RESPONSABILITATEA EDITORIALA Responsabilitatea editoriala apar?ine radiodifuzorului în calitatea sa de societate comerciala, respectiv structurii de proprietate și conducere care raspunde de acțiunile societații comerciale. Responsabilitatea editoriala se constituie numai în raport cu si este este opozabila numai dispozitiilor legii audiovizualului si reglementarilor subsecvente ale codului audiovizual. Orice conflict generat de continutul editorial care nu contravine însa acestor reglementari nu antreneaza responsabilitatea editoriala a radiodifuzorului (ci responsabilitatea civila sau comerciala, dupa caz.) Responsabilitatea editoriala se asuma în cadrul exercițiului politicii editoriale, de catre conducerea societații. Politica editoriala reprezinta concep?ia asupra principiilor, regulilor și strategiei dupa care se structureaza producția și/sau difuzarea de con?inut editorial, inclusiv punerea ei în practica. Exercițiul ei poate fi delegat managerului, editorilor sau realizatorilor de programe în mod expres, dar fara a transfera și responsablitatea editoriala. Radiodifuzorul poate interveni în activitatea editoriala oricând considera necesar, ?i în special atunci când delegarea politicii editoriale nu produce efectele prezumate. Instan?a care detine dreptul de politica editoriala beneficiaza, impreuna cu realizatorii, de dreptul de confiden?ialitate a surselor, a?a cum este prevazut de lege. Radiodifuzorul va stabili cu realizatorii de programe condi?iile care se aplica atunci când este utilizat recursul la clauza de con?tiin?a, respectiv la dreptul acestora de a nu ac?iona împotriva convingerilor proprii, care trebuie acordat fara limite. Decizia de a face publica sau nu politica editoriala apartine autorilor ei, în conditiile în care politica editoriala poate sa îmbrace aspecte de confidentialitate care se supun regulilor competitiei corecte. Acesta nu face însa mai putin importanta responsabiltatea editoriala. INTERESUL PUBLIC SI PROTECTIA DREPTURILOR PERSOANEI Este de interes public atât protejarea drepturilor individului cât si respectarea dreptului lui si al publicului de a fi informat în contextul asigurarii pluralismului surselor de informare. Libertatea de exprimare este ea însasi de interes public. Problemele de interes public sunt în mare parte puse în discutie în legatura cu figurile publice, respectiv persoanele care detin o functie publica sau care utilizeaza resursele publice, sau în sens larg, toti aceia care joaca un rol în viata publica, fie în politica, ecomomie, arte, sfera sociala, sport sau în orice al domeniu, in sensul definitiei date de Rezolutia 1165 (1998) a Consiliului Europei. No?iunea de figura publica nu se restrânge deci la politicieni sau membri ai administra?iei, ci include personalita?i din diverse domenii a caror prezen?a publica stârne?te interes. Figurile publice trebuie sa admita ca pozitia lor în societate îi expune la o presiune sporita asupra vietii lor private. Mai mult, „asteptarea legitima de protec?ie a vie?ii private ?i a dreptului la propria imagine” nu poate fi invocata în spa?ii în care se admite o expunere normala în fata publicului ?i a presei. Dat fiind ca persoanele publice contribuie la stabilirea standardelor sociale atât prin diferfen?iere cît ?i prin exemplu, cercul interesului public legitim ar fi prea ingust circumscris daca s-ar reduce numai la dezbaterea pe marginea reflectarii unor comportamente care sunt moral sau legal discutabile ?i nu ar include ?i reflectarea normalitatii comportamentului vie?ii zilnice, daca aceasta serveste la formarea opiniei publice în chestiuni de interes general sau la dezbateri de interes general. In acest sens si programele de divertisment pot aborda viata privata a persoanelor publice atât cu indreptatirea data de aspectele de interes public cât si în sensul ca programele de divertisment sunt la fel de bine protejate de dreptul la libera exprimare. Valoarea de divertisment a con?inutului editorial poate constitui o contribu?ie la formarea valorilor publice ?i de aceea prezinta interes public. In cazul persoanelor care acced în mod voluntar în via?a publica, acestea nu mai pot invoca dreptul de a ramâne anonimi, imaginea lor devenind într-un anume grad o proprietate publica la care mass-media poate face apel pentru a intretine dezbateri de interes public si constructia de valori ale vietii cotidiene. Prezentarea unor astfel de cazuri se va face numai daca radiodifuzorii vor fi în masura sa demonstreze ca expunerea unor aspecte de viata privata, indiferent daca prejudiciaza sau nu imaginea persoanei, reprezinta o contributie la dezbateri de interes general care consolideaza valorile societatii contemporane. In sensul construc?iei de valori civice, radiodofuzorii pot avea în vedere valorizarea principiilor anti-discriminare în mod pro-activ, prin promovarea de con?inut care sa conduca la în?elegerea importan?ei patrimoniului valoric al egalita?ii în drepturi a persoanelor. In acest sens se va acorda aten?ie principiului egalita?ii dintre femei ?i barba?i ?i combaterii prejudeca?ilor care contravin acestui principiu. Radiodifuzorii vor respecta principiul prezum?iei de nevinovatie în sensul de a nu califica o persoana ca fiind vinovata de comiterea unei fapte penale sau a unor contraven?ii înainte ca acest lucru sa fi fost stabilit prin parcugerea tuturor cailor de dezbatere în instan?ele de judecata, iar acuzatiile formulate la adresa sa vor fi prezentate ca relative. Aceasta prezumptie se aplica însa numai în cazul unor acuzatii pentru fapte care pot face obiectul instan?elor de judecata. In masura în care asemenea acuzatii se formuleaza de catre politicienii care beneficiaza de imunitate pentru declaratii politice, contextul va fi prezentat ca atare publicului. In mod corespondent, acuzatiile pentru fapte de alta natura decât cele care pot face obiectul instan?elor de judecata vor fi prezentate ca nefiind purtatoare de alte incriminari decât cele cu sens moral sau etic, care nu pot fi stabilite pe calea instan?elor de judecata. REPREZENTAREA VIOLENTEI Reprezentarea violentei in programele de televiziune este limitata prin prevederile legii audiovizualului precum si prin deciziile emise de CNA in aplicarea legii. Programe care contin reprezentari ale violentei pot fi transmise in situatia in care ele nu afecteaza dezvoltarea fizica sau mentala a minorilor, dat fiind caracterul limitat al violentei in cauza sau date fiind conditiile speciale de programare a acestora si de marcare a lor cu avertizari, care, in general, exclud accesul minorilor la difuzarea lor. Totodata, in privinta programelor care includ violenta, trebuie distins ceea ce reprezinta continut nelegal, anume ceea ce nu poate fi transmis in nici o situatie, de ceea ce poate fi transmis numai cu avertizari obligatorii sau numai la intervale orare permise, precum si de ceea ce reprezinta continutul a carui difuzare nu incalca prevederile legii dar care, de asemenea, contine o reprezentare a violentei si poate induce un stress, sau poate induce comportamente nedorite. Aceste din urma tipuri de programe, care pot fi difuzate, dar a caror difuzare nu este dezirabila, dincolo de criteriile impuse de lege, pot fi supuse unui regim de autoreglementare. Spatiul de actiune al autoreglementarii vizeaza programe cu continut de violenta a caror difuzare presupune ca prevederile legale nu au fost incalcate, dar care sunt supuse unor restrictii suplimentare. Ca urmare, nerespectarea acestor restrictii de autoreglementare nu poate fi considerata o incalcare a legii sau a reglementarilor CNA emise in aplicarea legii. Dat fiind ca lumea reala contine violenta, este rezonabil ca televiziunea sa o reflecte, chiar daca aceasta poate produce o agresiune asupra publicului, dar numai daca acesta agresiune este un efect secundar si este complementara scopului motivat al informarii si avertizarii publicului. In sensul prezentului cod, prin violen?a se în?elege: “actiune de forta care agreseaza integritatea fizica sau psihica a individului pentru a-i domina sau distruge identitatea umana.” Prezenta violentei in programe trebuie sa fie intotdeauna justificabila editorial sau prin logica dramaturgica a programului, in sensul ca trebuie sa stabileasca o relatie de continut informational sau spectacular cu publicul, care sa se inscrie in datele interesului public specific domeniului audiovizual. Difuzarea de programe care contin violenta gratuita (anume violenta care nu joaca un rol central in definirea subiectului, a unui personaj sau a unei teme a programului ca ansamblu, la randul lui motivat valoric) este interzisa prin lege. Violenta care are ca scop socarea publicului pentru a-i atrage atentia asupra programului fara a-i oferi elemente necesare pentru a intelege justificarea editoriala sau dramaturgica a acestuia, si care recurge la reactiile lui primare, nemediate de resursele sale culturale si de civilizatie, trebuie evitata. Astfel, se va avea in vedere ca: Difuzarea de programe care promoveaza sau elogiaza violenta este nedezirabila. Efectul spectacular bazat pe violenta este de evitat. Programele pentru copii nu vor contine decat grade reduse de violenta fizica, verbala sau emotionala. Violenta in termenii referentiali ai lumii reale trebuie sa se distinga de violenta ca efect al fanteziei si sa fie supusa unei restrictii mai accentuate in cazul unor elemente de continut similare. Reciproc, reprezentarea violentei marcate drept imaginar poate fi mai larga. In programele care contin referiri la violenta reala trebuie prezentate publicului efectele finale ale violentei asupra faptasilor si asupra victimelor. Desi se admite ca in cazul filmelor de gen (actiune, sf, thriller) gradul crescut de conventie permite o prezentare mai explicita a violentei, trebuie totodata avut in vedere ca in melodrame sau telenovele conventia poate intensifica efecte nedorite, in perceptia sinuciderilor, de pilda, care pot afecta publicul. In programele pentru copii cu personaje reale, violenta se va prezenta numai daca este esentiala pentru dezvoltarea personajelor sau a intrigii. Programele de animatie care contin violenta stilizata si non-realista nu vor avea violenta ca tema centrala si nu vor stimula imitarea unor comportamente periculoase. Programele pentru copii vor trata cu atentie teme care pot induce copiilor sentimente de insecuritate. Programele pentru copii trebuie sa evite promovarea de comportamente imitative periculoase. Programele nu vor contine scene de violenta realista care sa induca ideea ca violenta este modul cel mai eficient de a solutiona probleme sau conflicte reale. Programele nu vor minimaliza efectele violentei in viata reala. Programele nu vor contine elemente terifiante arbitrare, fara relatie de continuitate cu tema programului. „Controlul parental” instituit prin reglementari aplicabile programelor nu trebuie sa devina un substitut pentru responsabilitatea directa a parintilor, ace?tia trebuind sa fie avertiza?i de radiodifuzor în acest sens . Violenta in stiri si programe informative: Violenta va fi prezenta in stiri si programe informative numai daca prezentarea ei aduce o informatie relevanta pentru teme sociale de ansamblu sau specifice, sau daca este necesara pentru a semnala si constientiza un pericol sau un risc general - individual sau colectiv. Informatiile continand scene de violenta vor fi precedate de avertizari cu privire la potentialul efect de stress pe care il pot avea asupra publicului in general sau asupra unor categorii speciale (minori). Se va avea in vedere ca pozitia in jurnalele de stiri a reportajelor continand violenta sa nu creeze elemente suplimentare de soc si sa nu afecteze identitatea stirilor din imediata vecinatate. Informatiile despre incidente violente care pot afecta minorii sau familiile trebuie prezentate intr-o maniera cat mai putin explicita. Daca acest lucru nu se poate face, si daca nu se contravine interesului public al necesitiatii informarii eficiente, acestea vor fi difuzate in intervale orare de regula inaccesibile minorilor. Respectul pentru demnitatea fiintei umane impune reguli speciale prin care sa se evite excesul de realism atunci cand sunt prezentate victime (in cazuri unde acest lucru are o motivare exceptionala). Se va evita excesul prin cumul de difuzare de programe cu violenta motivate individual, pentru a nu se crea ca rezultanta presiuni asupra publicului. Reportajele si stirile despre evenimente conflictuale sau acte teroriste nu vor fi prezentate in asa fel incat a incite la dezordine si violenta sau sa creeze panica. Prezentarea unor incidente violente sau a urmarilor acestora nu va fi controlata si cosmetizata in asa masura incat relevanta informatiei sa fie afectata sau sa se creeze o imagine falsa despre conditia umana. Totodata, trebuie avute in vedere actiuni de stimulare a constructiei unei perceptii active a publicului, prin: Educarea publicului pentru a intelege riscurile la care se expune in raport cu emisiunile care contin violenta. Alfabetizarea televizuala: intelegerea modului in care poate fi selectata si asimilata oferta de programe. Promovarea introducerii unui sistem tehnic de blocare voluntara, de catre parinti, a accesului copiilor la emisiuni care contin violenta (de tipul V-cip-ului ) Promovarea educationala a deciziei si a mijloacelor necesare pentru a alege calitatea drept criteriu in selectarea emisiunilor. Promovarea concertata a unor programe si strategii care sa induca la public reactii valorice active fata de oferta de programe si care, drept consecinta, sa promoveze competitia pentru audienta intre companiile de televiziune preponderent pe vectorul calitatii programelor. Se va promova in emisiuni cultura respectului reciproc si a depasirii violen?ei, a spiritului civic si democratic. Se vor oferi cat mai multe informatii despre caracterul programelor cu continut de violenta (prin EPG, teletext, programe tiparite, etc.) Se va promova in programe educatia pentru o lectura critica a imaginii, care sa releve mecanismul implicarii individului in perceptia acesteia. PREZUMP?IA DE CREATIVITATE Totu?i, este specific pentru o parte din principiile formulate aici ca nu pot decât sa ramâna la nivelul de reper, fiind imposibila o judecata asupra faptului daca practica editoriala se conformeaza lor sau nu. Pentru noi este suficient însa ca aceste principii sa constituie o preocupare, iar punerea lor in practica sa produca o valoare construita conform creativita?ii fiecarui editor. Acesta este principiul „prezump?iei de creativitate”. Nota: Acest cod fost redactat avand ca referin?e, intre altele, urmatoarele documente: 1. Commercial Television Industry Code of Practice - Australia January 2010 2. ACDIRT Canada - l'Association des journalistes électronique- Code de déontologie 3. CAB Code Regarding Violence in Television Programming 4. Canadian Association of Broadcasters' Equitable Portrayal Code 5. Editors' Code of Practice - United Kingdom 6. Code of Ethics for the Austrian Press -Austria 7. Code of Ethics for the Press, Radio and Television- Sweden 8. United Kingdom Code: Code on Fairness and Privacy 9. United Kingdom Code: Code on Standards of the Broadcasting Standards Commission 10. Codul deontologic al ziaristului adoptat de Clubul roman de presa 11. Codes of Journalistic Principles / Europe 12. Reports on possible co-operative regulatory systems 13. Case of Verein Gegen Tierfabriken Schweiz CEDO 14. Case of Von Hannover V. Germany CEDO 15. The Editorial Guidelines BBC 16. The Ethical journalism initiative - Aidan White 17. Right to one’s own image - ECHR judgments 18. Dreptul la respectarea vietii private si de familie Ghid privind punerea în aplicare a articolului 8 ECHR 19. Libertatea de exprimare, Ghid privind punerea in aplicare a articolului 10 al Conventiei europene pentru Drepturile Omului 20. The Media Self-Regulation Guidebook 21. The Public Interest,the Media and Privacy - David E. Morrison,Michael Svennevig 22. OFCOM Code on Fairness and Privacy 23. OFCOM Code on Standards 24. CRP / recomandare privind auto-reglementarea relatiilor profesionale 25. Parliamentary Assembly on privacy /rezolutia COE nr 1165/1998 26. Rezolutia COE 1003/1993 etica jurnalismului 27. Statutul jurnalistului / COM 28. Statutul ziaristului din Societatea romana de televiziune 29. Statement of Principles of Radio and Television Broadcasters - The National Association of Broadcasters - SUA

Sondaj de opinie

Chestionar tvmures.ro

Articole din ce domeniu ati dori sa cititi cu precadere pe tvmures.ro?

Cele mai vizitate

Cele mai votate

Ultimele Comentarii

Exist? mai mult aur în creierul omului decât în p?mânt. Asta scrie celebrul Napoleon Hill în cartea ...

Ori de câte ori descoperi?i realiz?ri m?re?e, descoperi?i ?i o persoan? care ?tie clar ce vrea s? fac? ...

Oriunde privi?i, vede?i oameni din toate categoriile – tineri ?i vârstnici, de culoare ?i albi, ...

Sumarul Stirilor tvmures.ro - Abonează-te la RSS

Eveniment, Invatamant

Eveniment, Invatamant

Eveniment, Invatamant

Eveniment, Invatamant

Eveniment, Invatamant

Eveniment, Sanatate, Social

Eveniment, Social

Eveniment, Social

Eveniment, Politica/Administratie, Stiri calde

Eveniment, Stiri calde

Eveniment, Sanatate, Stiri calde

Eveniment, Politica/Administratie, Stiri calde

Economic, Eveniment, Politica/Administratie, Social, Stiri calde

Eveniment, Politica/Administratie, Utile

Eveniment, Utile

Eveniment, Utile

Eveniment, Utile

Eveniment, Utile

Divertisment

PENINSULA: NOHA și exotismul latino

Divertisment

PENINSULA: Zdob și Zdub spun „Basta Mafia”!

Divertisment

PENINSULA: DJ set Faithless cu Sister Bliss

Divertisment

PENINSULA: Booha Academy, locul de întâlnire al DJ-ilor

Divertisment

PENINSULA: Șuie Paparude nu poate să lipsească

Nationale, Politica/Administratie

România se bagă în Libia prin NATO

Nationale

OPINII: Avem echipă, avem valoare, acum și digitalizare!

Nationale

Adrian Păunescu: Ultima poezie - De la un cardiac, cordial

Invatamant, Nationale

Guvernul a adoptat forma finală a Legii Educației Naționale

Nationale

Pentru un pumn de euro

Economic, Eveniment

Economic, Eveniment

Economic, Eveniment

Newsletter
e-mail:

Horoscopul Zilei


Berbec Taur
Gemeni Rac
Leu Fecioară
Balanţă Scorpion
Săgetător Capricorn
Vărsător Peşti
Trimite stire

Urmărește-ne

Tvmures pe Facebook Tvmures pe Youtube
design si implementare Reea, construit pe Typo3